Iulie. Cuptor de dimineți arse între cafea, agende și planificări strategice. Oameni dezlipiți de pe board, ca niște gămălii de ac în căutarea absolutului. Iulie e un soi de filosofie a vieții: zile lungi, nopți fierbinți, nesfârșite planuri de vacanță, taclale fără sens și dezrobiri pământene. Fum fără scrum. Cireșe. Înghețată. Fuste mângâietoare de coapse.

Iulie are un aer aparte și mi-l doresc prieten. Și de aceea, am de gând să nu-l umplu decât cu esență.

Cartea lui Iulie

1. Sticletele

1109 pagini. Acum, dacă nu va sperie volumul asta de pagini, v-o recomand din toate încheieturile. Fizice și intelectuale. Alea care mi-au mai rămas nescuturate și alea zdruncinate de toate realitățile pătrunse de Donna Tartt în capodoperă asta. Nu prea vând eu titluri gratuite, însă cred că e prima carte pe care mi-aș fi dorit s-o scriu eu. Nu-i vorba desre poveste, nici măcar despre efervescentă scrisului. Nici despre premiul Pulizer primit de autoare. E despre fiecare dintre noi și despre timpul crud care ne înghite în fiecare secundă. E despre decizii și despre concluzii fără happy-end. În fond, e câte un pic despre mine și despre tine. Despre fiecare dintre noi.

Spectacolele lui Iulie

Nu sunt. S-a încheiat stagiunea de teatru. Nu-i nimic, cu atât mai mult mă bucură să vorbesc despre cele mai frumoase piese de teatru pe care le-am văzut anul acesta. Până acum. Și la care vă invit cu cea mai sinceră inimă, pentru că o să vă amuze, o să vă trezească, o să vă modifice celulele bucuriei și-ale frumosului.

1. Tarelkin (Teatrul Metropolis, în regia lui Gelu Colceag)

2. Țarul Ivan îți schimbă meseria (Teatrul Metropolis, în regia lui Gelu Colceag)

3. Love Stories (Teatrul Metropolis, în regia lui Claudiu Goga)

4. Studii despre iubire (Teatrul de pe Lipscani, în regia lui Chris Simion)

5. În plină glorie! (Teatrul de Comedie, în regia lui Răzvan Mazilu)

6. Tartuffe sau Impostorul (Teatrul Metropolis, în regia lui Victor Ioan Frunză)

7. Gaițele (Teatrul Metropolis, în regia lui Dan Tudor)

Locul lui Iulie

Bruges. E… aș îndrăzni să spun: orășelul meu preferat! Mi-e teamă să o spun cu voce tare și cred și că tăcerea spune uneori mai mult decât pot s-o facă cuvintele.

Însă, mărturisesc c-o gândesc și c-o simt în toate gusturile de căpșuni, în berea de cireșe sau de banane, în muzica tare cu aromă de pub și în bătăile de vânt cald. Bruges e o aventură. Un oraș pe cât de mic, pe atât de cuprinzător și care te farmecă încă de cum cobori din tren. În Bruges mi-am promis să merg mai mult pe bicicletă și să călătoresc mai mult decât se întâmplă. În Bruges am întâlnit cea mai frumoasă vânzătoare de săpunuri, într-un butic cochet cu parfumuri de lux, spume efervescente și esențe naturale. Tot în Bruges am gustat cele mai bune praline și de aici am ajuns acasă cu cele mai îndrăznețe ceaiuri din colecția mea: “Thé des Poètes” și “Femme Fatale”.

Bruges e o îngrămădire de emoții într-un timp prea scurt. Oricât ai sta.

Muzica lui Iulie

Iulie se clatină pe ritmuri de Funk Jazz. Muzica asta vrăjește minți și corupe inimi.

Muzica lui Iulie e senzuală, pasională, se aruncă în urechile oricui și se împletește în picioarele adormite ale oricărui specimen uman viu. Așa că, dacă Parov Stelar, Gramatik sau ProleteR vă spun ceva, luați de vă delectați!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>