Aprilie e o lună ușurică, pe alocuri cu ploi simpatice care așează oamenii în case. Îi gonește pe străzi, le spală chipurile și-i aruncă direct printre așternuturi. Aprilie e o lună bunicică. De citit, de plimbat, de îndrăgostit, de petrecut, de experimentat. Aprilie e luna în care revezi filmul tău preferat, în care înveți să te bucuri atunci când îți iese crema de zahăr ars și când descoperi gusturile pline ale Indiei, alături de personalități picante.

Cărțile lui Aprilie

Bonjour Fericire – Jamie Cat Callan

O carte primită în dar, la auzul necontentit al lui “€œjoie du vivr”, al laudei pentru feminitatea franceză și al drăgălășeniilor prichindele de care trebuie să te bucuri în viață. Nimic sofisticat, doar o lectură lejeră, de limonadă în parc.

Matei Vişniec -€“ Sindromul de panică în Orașul Luminilor

Îl ador pe Matei Vişniec! Ei bine, pe Matei Vişniec – scriitorul, pe Matei Vişniec – parizianul și pe Matei Vişniec – poetul. Cu Matei Vişniec – omul sunt prietenă sintetică pe Facebook și mă bucur de fanteziile culturale online pe care le împarte cu restul muritorilor. “€œSindromul de panică în Orașul Luminilor” e o carte cititta și împrumutată, recitită și reîmprumutată (și dacă știe cineva pe unde a ajuns, binevoiesc a o re-primi). Cartea asta este metafora perfectă a tuturor celor îndrăgostiți de cuvinte. E un dans între poveste și subtilul tipic al lui Vişniec – o metodă delicioasă de petrecere a timpilor chiar dinainte de culcare.

Margaret Mazzatini – Nu te mișca

Mazzatini nu scrie bine. Mazzatini face film. În capul tău, al celui care ai ales să-i deschizi cărțile. Incredibil de fotografic, capitolele ei se succed amețitor, lăsându-ți pe față ridurile expresiilor pe care le ai de-a latul lecturii. Povestea e una pe cât de incredibilă, pe atât de bine ancorată în realitate. Implică familii, prostituate, un accident și un limbaj penetrant. Vulgar? Posibil. Depinde pe ce te concentrezi.

Filmele lui Aprilie

The Apartament (1960)

Pentru după-amiezele alea ploiase și friguroase în care te cuibareşti în capul patului, există soluții de amuzament – comediile vechi. “€œApartamentul” lui Baxter e locul unde încep și se termină istorii romantice, plătite în… etaje. Nu vă spui cum, aveți și voi curiozităţi de lungime medie și urmăriți-l.

A la folie pas du tout (2002)

Audrey Tatou.

Closer to the Moon (2014)

Nae Caramfil. Filmul? E bun de tot. Eventual, de văzut într-un cinema vechi, unde frigul e stăpân, și nu intră în sală mai mult de 5 oameni la o proiecție.

Muzica lui Aprilie

Coloana sonoră a lui aprilie e leneşă, cu puseuri picante de personalitate, versuri pline şi voci care au făcut istorie.

The Doors – la alegere între “Crawling King Snake“, “Riders On the Storm” şi “Break on Through“.

În rest, aprilie e o poezie de lună. Dulce, cu gust de sărbătoare, lună de mijloc-de-primăvară, cu flori pe cap şi rime înăuntru. Aprilie aparţine săruturilor timide pe bănci cuminţi sub pomi înfloriţi, pălăriilor cu boruri largi, dedicaţiilor în versuri şi culorilor în ulei.

Mă’nclin!

2 Comments

  1. Tot recent am văzut și eu Closer to the Moon și am rămas îndrăgostită. Imaginea, actorii, jocul…e perfect.

    • Georgiana Ciofoaia says:

      @Diana, eu vreau să-l revăd, pentru că mai am în memorie doar frânturi de care am rămas îndrăgostită. Și da… totul e perfect. ^_^

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>