moodboard5
MoodBoard #5
18 October 2016
David Sedaris - Eu o sa vorbeste dragut candva
David Sedaris – Eu o să vorbește drăguț cândva
24 October 2016
Show all

Interviu: Daniela Simulescu – planetele, televiziunea și astrologia

Daniela Simulescu, astrolog

Daniela Simulescu, astrolog

Pe Daniela am văzut-o prima dată acum vreo 2 ani… la metrou. Eram cu Andreea, sora ei și colega mea de agenție la acel moment. Doi ani și câteva apariții televizate mai târziu, i-am scris Danielei că vreau să ne întâlnim și să ne povestim. Să aflu mai multe despre pasiunea ei cea mai mare, astrologia. Urmează o poveste de citit pe îndelete.

Sunt un om sceptic. Astrologia e asociată în mintea mea cu un horoscop prezentat precar, conform căruia „azi îmi va merge excelent” și „miercuri voi câștiga mai mulți bani”. Așa că, ce motiv mai bun să găsesc pentru a lua la întrebări un om a cărui pasiune s-a transformat în job și care să mă facă să înțeleg cum stau lucrurile?

 

A fost o dată scris în stele… cum a început totul?

Daniela vorbește mult. Dar e genul acela de mult pe care îl asculți cu obrajii în palme, fără să te plictisești. Și gesticulează. Îți arată cât de mare sau cât de mică e o încăpere, degetele desenează mereu câte o trăsătură, amplifică sau diminutivează, au întotdeauna o poveste de spus. Iar la încheiatura mâinii, discret, tronează tatuat un trio astrologic motivațional: pluto, uranus, soarele.

„Cam pe la 5 – 6 ani, aici era camera mea, apoi a bunicilor, iar eu din pătuț – țin minte perfect – auzeam o emisiune pe TVR, în care, pe ecran erau semnele zodiacale. M-a marcat atât de mult momentul acela încât mi-a rămas întipărit foarte viu în minte. Cu timpul am aflat de zodii și întrebam tot timpul datele de naștere ale celor pe care îi cunoșteam. Apoi, începeam să „ghicesc” ce semne zodiacale au personajele telenovelelor la care mă uitam cu mama.”

Daniela face o pauză lungă de parcă și-ar face curaj. „Știi, n-am vorbit până la 2 ani și apoi, la 2 ani mi-au dat apă în clopoțel”. Nu ți-ar veni să crezi la cum vorbește! Există o superstiție-tradiție care spune că un copil începe să vorbească numai după ce bea apă dintr-un clopoțel, de la care va împrumuta și glasul cristalin și dulce. Se pare că pentru Daniela a funcționat!

Daniela Simulescu

Superstițiile trebuie testate

„Eram pasionată de superstiții, voiam să văd ce efect au asupra creierului uman, și… testam. Citeam într-o revistă că nu știu ce semințe îți aduc noroc dacă le porți în buzunarul drept? Făceam asta. Și tot așa. Până mi-am dat seama că sunt doar efecte închipuite.”

După testarea superstițiilor, Daniela își găsește un alt hobby: ajunge să știe zilele de naștere ale tuturor colegilor de clasă, actorilor, cântăreților. Devine astfel o mică wikipedia de date de naștere. „Ce altceva puteam să fac într-un orășel atât de mic precum Vălenii de Munte?”.

 

De la șpikerița de sport la astrologie

Dragostea pentru Jurnalism a apărut printr-a XI-a, când, profesorul de limba română a întrebat-o pe Daniela, atunci foarte pasionată de tenis, de ce nu se face „șpikeriță de sport”?

Îmi place mult Daniela. E o persoană vie, cu o energie explozivă, care spune lucrurilor pe nume și care pare a nu avea frici. În timp ce povestește mă uit cu atenție la gesturile care descriu parcă evenimentele. Aș înțelege și dacă nu aș auzi.

„Ajung la facultate. Primul an la Jurnalism coincide și cu primul job, găsit de mama, într-un anunț în Jurnalul Național.” Introvertită, tăcută, timidă, Daniela hotărăște să trimită un CV, scris de mână, pe o coală de A4, pentru că pe vremea aceea nu avea acces nici măcar la o mașină de scris, darămite la un calculator. „Și am scris jos P.S.: <nu am experiență, dar nici nu voi avea dacă nu mi se va da vreo șansă>. Așa că vin la București la examen. Examen, nu interviu, pentru că a fost cel mai greu test pe care l-am dat. La sfârșit, toate bune, dar… „ești prea cuminte”.

Excelasem însă la știrea TV, așa că mi s-a dat o șansă. Pe 4 oct 2004, am început. Și-am început de la copilul care ducea hârtiuțe, la campanii, reportaje și știri. Apoi, după semestrul al doilea, n-am mai vrut să mă întorc acasă și-am rămas în București să lucrez. Orice.

A urmat jobul la o televiziune mai micuță de-a OTV-ului, DDTV, unde am stat aproape 12 ore fără să mă ridic de pe canapea, pentru a aștepta să intru la interviu. Avem determinare! Și-am luat postul!

Însă, ce să vezi, nimic nu e întâmplător. Care a fost primul lucru pe care l-am făcut în prima mea zi de muncă?” Daniela așteaptă cu ochii mari să ghicesc însă mirarea din ochii mei o face să continue. „Să răspund la telefoanele spectatorilor pentru o emisiune de… astrologie! Ei bine, de aici lucrurile s-au decis cumva singure.”

 

Astrologii și stelele lor

„La un moment dat am ajutat o doamnă să intre în direct. Și, într-o seară de noiembrie din 2005, mai mulți prieteni am fost la bătrânica asta, cunoscută printre ei, să ne facă astrograme. Am ajuns la cămin fascinată, în seara aia, arătându-le colegilor mei harta pe care mi-a desenat-o doamna cu pricina. Ei bine, ființa asta a prins drag de mine și-am continuat să merg la ea și, implicit, să-mi arate tot ce știa”.

***

Înterupem interviul nostru pentru un scurt moment explicativ. Astrologia e o matematică complicată care n-are treabă cu nimic din ce știm noi că predică Neti la ProTV. Pe scurt, astrologii au luat cele 12 constelații și le-au desenat într-o bandă rotundă în jurul sistemului solar. Dacă, de exemplu, te-ai născut în zodia Capricornului, înseamnă că Soarele era în feliuța Capricornului – adică momentul când pământul primește energie de la Soare. 

Iar dacă soarele îți arată ceea ce știi tu despre tine (zodia), mai există și Luna care te influențează și care are și ea așezarea ei. De exemplu, poate fi în Vărsator. De asemenea, mai există planeta Mercur, care poate fi în Pești. Și asa mai departe, cu toate planetele. O personalitate este așadar un fel de ecuație complexă de tipul n luate cate k. De aici și personalitățile unice și ieșite din cele 12 tipare în care încercăm să ne conformăm. Pragmatismul, ambiția, personalitatea, modul în care simțim lucrurile, modul în care lucrăm, felul în care iubim sau iertăm – toate aceste elemente sunt influențate de planetele din sistemul nostru solar.

***

„În 2009 m-am îmbolnăvit și doamna despre care vorbesc a venit la spital, să-mi aducă de mâncare, să stăm de vorbă și, acolo, am avut un moment. Am început să citesc. Din ce în ce mai mult, din ce în ce mai specializat. Despre planete, desigur!”

Daniela Simulescu

Corporația versus Școala de Astrologie

„Tot în 2009 m-am angajat în Antena. Am început să văd în acțiune astrologii cunoscuți și începeam să prind foarte repede. Se lipeau de mine toate ideile, toate conceptele. Apoi am început să fac astrograme, în joacă. A urmat corporația. Iar astrologia adevarată am început s-o învaț când am început să-mi derulez mie timpul înapoi și să înțeleg ce s-a întâmplat și cum, pe ce tranzite, în ce conjuncții. Am testat pe mine: a fost un tranzit X în momentul în care s-a îmbolnăvit tata. L-am recunoscut apoi în toate cazurile ulterioare, în astrogramele celor consiliați.„

O întrerup cu întrebarea evidentă: oamenii îți cer sfaturi?

Răspunsul e afirmativ și continuă cu „în nici un caz nu dau sfaturi. Eu nu scriu scenariul, nu fac regia. Dar pot să-ți spun, exact, ca la medic, ce văd pe harta ta, ce planete în ce case, ce tranzite ai avut, ai sau vei avea. Sunt desenate acolo. Evident, primesc întrebări de tipul „Îmi iau casa anul asta sau nu?” dar nu pot să știu decât dacă îți este favorizată sau nu așezarea, o achiziție sau stabilitatea, de exemplu.

Imediat ce mi-am dat seama că m-ar putea ajuta, am început o școală de astrologie. Din păcate, doar pentru a vedea că tot ce predau ei acolo, eu știam deja. 

Prin 2014 mi-a ieșit în cale oportunitatea de a-mi da examenul de astrologie, așa că m-am dus și-am dat testul suprem. Pe 20 iulie, de Sf Ilie, o zi întreagă am completat grile, răspunsuri și astrograme. Ce nu știam eu era să „iau prin învăluire”. Nu, frățică, eu îți spuneam drept, ceea ce vedeam.

Am diploma. Recunoscută de Ministerul Muncii. Astrolog. Există și în CAEN, codul 516101. Nu este profesie, este meserie. Iar diploma e la loc de cinste, în sufragerie, la vedere.”

După o facultate și două masterate, diploma în astrologie este cea mai mare realizare a Danielei. Pe bună dreptate.

 

Oameni, oameni, oameni…

„Trebuie să te străduiești un pic și ți se întampla tot ce vrei. Nu m-am gândit niciodată că aș putea transforma astrologia într-un job. Totul a început când am realizat că e un instrument care mă ajută pe mine, pe plan personal. Eu am învățat astrologie mai serios, după ce am avut un tranzit mai… negativ. Și așa am învățat că atunci când aflu despre un tranzit, pot înțelege comportamentul, deciziile, alegerile celor de lângă mine, mai bine.

Am cunoscut o mulțime de oameni și am învățat să nu judec. Nu ai cum să judeci când cunoști vulnerabilitățile și zbuciumul din spate.

O întreb pe Daniela care e cel mai mare clișeu pe care îl au în minte oamenii, când vine vorba de astrologie. După câteva momente de gândire, îmi răspunde.

„Nu leg, nu dezleg, nu-ți spun că-ți apare ceva la drum de seară. Nu există așa ceva. Există doar energii care sunt favorabile ori ba. Există planete care îți influențează starea, așa cum luna influențează mareele. Alegerea îți aparține dacă vrei să crezi ori ba.”

 

Îmi stă pe vârful limbii o întrebare ceva mai… delicată: există persoane de la un capăt la altul ghinioniste?

„Nu. Însă nu pot generaliza. Există persoane cu hărți care, orice ar face, cad în picioare. În plus, pot exista doi oameni cu aceeași hartă dar pot avea condiții socio-economice diferite – unul e prinț, altul cerșetor. Ei bine, de exemplu, un tranzit bun (adică o planetă benefică trece pe-acolo) înseamnă pentru prinț că va câștiga un război, pentru cerșetor că va câștiga mai mulți bani. Totul se raportează la viața și experiența ta.

Plus că nu există rău. Nu există tranzite negative, ci așa le percepem noi, pentru că avem niște limite pe care ne este teamă să le sărim. Evident, sunt astrologi și astrologi. Cei de școală veche de exemplu, tind să interpreteze totul mult mai fatalist. Eu nu. Am învățat că un lucru care aparent pare negativ, îți poate aduce cea mai mare bucurie.”

 

Cât la 100% e interpretare și ce procent este calcul în ceea ce faci tu? Pentru că, înteleg că, dacă 3 astrologi se uită la harta mea, pot vedea 3 lucruri total diferite?

„Bună întrebare. Și da. Pentru că unii astrologi sunt concentrați pe zona dragostei, îți vor spune ceva din ceea ce văd ei în acea zonă, alții orientați spre a interpreta zona banilor îți vor perora despre câștiguri și pierderi, altii spre sănătate, și așa mai departe.

În volumul de informații pe care îl primesc deja de două ore trecute, o întreb pe Daniela dacă are o zodie preferată.

„Nu am. Dar admir energia scorpionică, pentru puterea ei de a se regenera, de a renaște. Sunt acei oameni care par să nu se lase, care sunt doborâți dar care se ridică mai puternici. Oamenii-phoenix, care au puterea de a se reface. Cum ar fi să avem toți câte puțin din energia asta? Pe forumuri toată lumea spune că sunt niște nenorociți, niște ignoranți. Eu aș spune doar că sunt prea… intenși.”

 

„Pentru prieteni nu fac predicții”

Ne întrerupe o șatenă bine îmbrăcată care ne întreabă dacă știm unde poate găsi o priză. Se uită la desenul ciudat al astrogramei de pe laptopul Danielei, zâmbește și pleacă. Abia acum îmi dau seama cât de tare plouă afară. Rămân câteva secunde să mă gândesc cum ajung acasă pe o ploaie ca asta, ignor imaginea cu mine murată în pragul ușii și revin către Daniela.

„Știi ce e interesant? Că unii dintre cei consiliați își dau seama de ceea ce le-ai spus, dând timpul înapoi. Și lucrează cu tine, se documentează, citesc, te sună când au făcut o descoperire. Își dau seama că își pot eficientiza eforturile, de fapt.

Le e frică să nu mai greșească și aleg să-și canalizeze energia atunci când e potrivită. Da, există mai multe tehnici de astrologie. Nu sunt Dumnezeu, nu sunt mama ta, nu sunt decât un om care îți dă niște instrumente, pe care să le poți folosi.”

O întreb cum citește astrogramele pentru familie sau prieteni, fără să se implice emoțional. Nu poate face asta, așa că prietenilor nu le face astrograme, pentru a nu se lăsa influențată de ceea ce poate descoperi.

 

Cea mai interesantă concluzie?

Aștept un răspuns delicios și nu întârzie să apară. Pare-se, bărbații, care aparent sunt cei mai sceptici, devin cei mai interesați de astrologie și de predicțiile pe care le poate oferi dar și de partea de compatibilitate. Nu mă așteptam la asta și ochii mei mari cu o sprânceană ridicată o fac pe Daniela să-mi confirme uimirea. Nici ea nu se aștepta ca bărbații să fie cei mai împătimiți fani ai astrologiei.

„În plus, cred că oricât ai studia știinta asta, – bine pseudoștiința (deși în Antichitate marii învățați studiau astrologia pentru a vedea cum îi influențează corpurile cerești), nu termini niciodată de învățat. Iar ceea ce este cu adevărat intrigant este că îți rămân mereu câteva procente de rezervă, oricât ai calcula. Să-i spunem scepticism. Dar rămâne acolo 5%.”

 

Despre 2017

Am întrebat-o pe Daniela ce ne pregătește anul care vine și mi-a cerut răgaz câteva zile. Răspunsul, pe de-a latul și de-a lungul lui, mai jos.

„Nălucă, închipuire, fantasmă sau sentimente serioase? Anul 2017 îți va cere să îți dai seama dacă trăiești într-un film sau pe planeta Terra. Retrogradarea lui Venus (planeta iubirii) în două semne, Pești și Berbec, unul de apă și unul de foc, îți va investiga amănunțit relația și dacă va descoperi că funcționează după scenarii de basm și nu după realitate, vei primi un avertisment. Statistic vorbind, în perioada retrogradării lui Venus, nu e bine să iei decizii bruște legate de cuplu. Adică abia din luna iunie poți să treci la treabă.”

 

Daniela e un spectacol. Trei ore și-o cafea mai târziu, te simți mai norocos, mai binedispus decât ai fost vreodată și apeși fără regrete „reconfigurare traseu”. Mulțumiri pline!

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>