Rose - Marius Constantinescu

Am închis cartea și m-am îndreptat de spate. Mă „culcușisem” într-o lectură pe care am întins-o obraznic, cât de mult am putut. Mi-a plăcut să stau la un pahar de rosé, să trec dintr-o temă în alta și de la un text la altul, să „ascult”, să înțeleg, să râd, să mă mir.

Pe Marius Constantinescu l-am întâlnit mai întâi în versiunea lui umană, abia apoi în cea livrescă, tot prin bunăvoința lui. La prima noastră întâlnire, după un șir de mailuri protocolare, ne-am întâlnit pentru a pune la punct (și virgulă) un interviu relaxat, la cafea, pentru Forbes Life. Și de-acolo, poveștile lui Marius m-au cucerit. Jurnalist cultural, prezentator și realizatori de emisiuni radio și TV, scriitor, fiu, soț, tată, Marius este pe de-a-ntregul lui, o poveste. Una francă, vie, viscerală, tolerantă, amuzantă. Iar eu sunt recunoscătoare pentru că îl cunosc.

Ce mi-a plăcut cel mai mult?

Greu de ajuns la o concluzie. Cartea asta e asemenea unui vin bun. Sau a unui parfum. Secționată aproape imperceptibil în trei „note” – de vârf, de mijloc, de bază, colecția de texte a lui Marius Constantinescu este lectura perfectă de vacanță: aruncă pe masă teme de discuție, subiecte cu sevă, argumente articulate, propuneri cu subiect și predicat.

Un regal dedicat răsfățului, moftului și… frumosului. Despre ce scrie Marius? Despre vin, despre artă, despre mătase, despre legende, despre motivul paisley, despre maniere, despre liste. Și despre Paris. Și despre Londra.

Pasajul preferat

„Duetul arhetipal mentă – ciocolată neagră. Timpul oprit în loc al unei praline lăsate să se topească în gură și să pângărească fiecare colț al boltei palatine cu trup de violete, nuci, ganache, boabe de cafea. Previzibilitatea ueni plăcinte cu mere caldă cuplată cu o minge de vanilie înghețată. Zâmbetul unui cozonac udat cu o picătură de vin roșu, de Paște sau de Crăciun. Trufia unei pavlova albe ce-și ține fructele în temnițe de bezea. Capitularea flască a unei clătite îmbuibate cu brânză ușurică.”

Și atât. Nu, nu atât mi-a plăcut, dar atât vreau să scriu. Ca să nu mă apuc de transcris aici mare parte din carte. Mulțumesc, Marius!

Lecturi cu rost!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>